Artrita coloanei vertebrale cauzează rigiditate și dureri lombare. Rigiditatea este cea mai pronunțată atunci când pacientul se scoală dimineața, se ameliorează odată cu desfășurarea activității și se înrăutățește spre sfârșitul zilei, probabil deoarece lichidul s-a acumulat în articulație din cauza inactivității de peste noapte, ceea ce cauzează un plus de tumefiere (umflare).

 

Durerea lombară cauzată de artrita fațetelor articulare urmează un model tipic:

 

 Durerea apare în cele mai multe cazuri (peste 80 %) la nivelul spatelui, ajunge la fese și adesea se simte ca și cum este la nivelul șoldului.

 Pe măsură ce se înrăutățește, pacienții acuză adesea o senzație de arsură la exteriorul coapsei și câteodată durere de-a lungul piciorului.

 Deoarece durerea se întinde de-a lungul piciorului, pacienții și, câteodată, chiar și doctorii o confundă cu durerea de rădăcină de nerv.

 

Simptome tipice ale osteoartritei coloanei vertebrale

 

Paleta simptomatică completă care apare, de obicei, în cazul artritei coloanei vertebrale include o combinație dintre următoarele:

 

 Rigiditatea și durerea de la nivelul spatelui și/sau al gâtului tind să fie mai pronunțate dimineața (în special timp de aprox. 30 de minute după trezire); durerea este adesea denumită „durere la prima mișcare”.

 De obicei, durerea se calmează, ajungând la un nivel mai tolerabil de-a lungul zilei, pe măsură ce persoana își desfășoară activitățile.

 Durerea și rigiditatea tind să se înrăutățească din nou seara.

 Durerea care tulbură somnul este adesea un indicator al osteoartritei.

 Tumefierea (umflarea) și senzația de căldură la nivelul uneia sau mai multor articulații, în special în timpul schimbărilor meteorologice (care pot fi aferente schimbărilor presiunii atmosferice și răcirii aerului).

 Sensibilitate localizată la apăsarea articulației sau a zonei afectate a coloanei vertebrale.

 Durere constantă sau intermitentă la nivelul unei articulații, adesea descrisă ca o durere surdă. Durerea se poate înrăutăți la efectuarea mișcărilor.

 Pierderea flexibilității unei articulații, cum ar fi incapacitatea de a se apleca și de a ridica ceva de pe jos.

 Trosnituri sau zgomot de os care se freacă de os la mișcarea articulației (denumite crepitații), însemnate în special la nivelul gâtului.

 Senzație de ciupitură, furnicătură sau amorțeală la nivelul unui nerv sau al măduvei spinării; această senzație poate apărea atunci când pe marginea articulațiilor coloanei vertebrale se formează pinteni osoși, aceștia iritând nervii.

 

Durerea și rigiditatea fațetelor articulare pot începe să apară după perioade lungi de inactivitate, cum ar fi atunci când pacientul stă jos în călătorii lungi sau când urmărește un film de două ore. În cazul osteoartritei avansate, cu frecare (de tip răzuire) sporită între oase, adesea durerea devine puternică chiar și atunci când pacientul se odihnește sau la mișcări nesemnificative.

 

În cazul osteoartritei progresive, poate fi afectată o singură articulație inițial, însă, în timp și după mai multe activități, pot fi afectate mai multe articulații din corp: cele de la baza gâtului sau din genunchi, șolduri, mâini și/sau labele picioarelor.

 

Mai rar, unii pacienți pot suferi, în timp, deformări grave ale anumitor articulații. Osteoartrita diferă de artrita reumatoidă și de alte forme sistemice ale artritei, întrucât afectează doar articulațiile (deși poate duce la ciupirea nervului la orice nivel al coloanei vertebrale sau al măduvei spinării a gâtului) și nu afectează organe sau zone cu țesuturi moi din corp.