Osteoartrita apare atunci când cartilajul protector dintr-o articulație începe să se uzeze și nu mai facilitează mișcarea lină dintre oase, ceea ce poate rezulta, în final, în umflarea articulației și dureri la nivelul acesteia. Atunci când această afecțiune apare la nivelul coloanei vertebrale cervicale, se numește osteoartrită cervicală.

Câteodată apare confuzia atunci când termenii generali, printre care spondiloza cervicală, boala degenerativă de disc sau, pur și simplu, artrita gâtului, sunt folosiți în mod interschimbabil pentru a denumi osteoartrita cervicală. Pe acest site, „osteoartrită cervicală” este termenul care descrie în mod specific degenerarea fațetelor articulare de la nivelul coloanei vertebrale cervicale.

Fațeta articulară și ce se poate întâmpla

Fațetele articulare, denumite și articulații zigapofizare, sunt componente cheie pentru flexibilitatea coloanei vertebrale. Două fațete articulare mici se află în spatele fiecărui nivel vertebral (una la dreapta și una la stânga), permițând mișcarea limitată față-spate și de rotire. La nivelul coloanei vertebrale cervicale, aceste articulații se numesc fațete articulare cervicale.

O fațetă articulară este alcătuită din cartilaj dur și neted aflat pe suprafețele articulare superioare și inferioare și având rolul de a proteja partea din spate a oaselor vertebrale. Articulația este cuprinsă de o capsulă protectoare, iar în interiorul acesteia există lichid sinovial, care asigură lubrifierea pentru efectuarea unor mișcări line.

Atunci când cartilajul începe să se uzeze, oasele se freacă unul de celălalt, ceea ce poate facilita creșterea excesivă a țesutului osos, cunoscută sub denumirea de „pinteni osoși” (osteofite). Frecarea oaselor unul de celălalt poate cauza inflamație și durere. Mai mult, se pot desprinde fragmente de os și cartilaj, care pot pluti în lichidul sinovial din capsula articulației, ceea ce poate rezulta în sporirea inflamației și disconfortului.

Cauzele osteoartritei cervicale

Osteoartrita cervicală devine mai comună odată cu înaintarea în vârstă, deci uzura naturală suferită de fațetele articulare de-a lungul timpului este considerată a reprezenta un factor major pentru apariția acestei afecțiuni. Totuși, comunitatea medicală continuă să studieze această problemă, iar apariția osteoartritei pare a fi influențată și de alți factori, printre care:

  • Genetica. Există dovezi care sugerează că osteoartrita poate fi ereditară, ceea ce ar indica faptul că anumite persoane sunt predispuse genetic să aibă cartilaje care se uzează mai rapid.
  • Leziuni. Dacă articulația este lezată, cum ar fi prin apariția unei fisuri la nivelul cartilajului și/sau al capsulei articulare protectoare, articulația se poate inflama mai tare, iar cartilajul se poate uza mai rapid. Leziunile articulare pot apărea în multe moduri, cum ar fi printr-o cădere sau în cadrul practicării unui sport.
  • Profesia. Anumite profesii, cum ar fi meseriile care implică multe mișcări repetitive sau ridicarea unor greutăți mari (spre exemplu, meseriile din construcții), pot supune coloana vertebrală la o tensiune mai mare.
  • Greutatea. Osteoartrita, inclusiv cea de la nivelul gâtului, tinde să apară mai devreme în cazul persoanelor supraponderale. O greutate mai mare înseamnă mai multă tensiune la nivelul articulațiilor, însă este posibil și ca persoanele cu exces ponderal să aibă un nivel mai mare al inflamației dăunătoare.

În prezent, literatura medicală are date limitate cu privire la contribuția fumatului la osteoartrita coloanei vertebrale. Totuși, s-a demonstrat că există o legătură între fumat și sporirea durerii cervicale în general.

Când este gravă osteoartrita cervicală

Dacă osteoartrita cervicală devine avansată, iar pintenii osoși devin destul de mari, poate apărea îngustarea canalului vertebral, adică stenoza canalului vertebral și/sau a foramenului intervertebral (stenoză foraminală).

Atunci când aceste spații încep să se îngusteze, măduva spinării sau rădăcina unui nerv cervical poate fi comprimată, ceea ce poate avea ca rezultat simptome grave precum dificultăți în apucarea obiectelor sau chiar probleme de mers și coordonare. Dacă măduva spinării sau rădăcina unui nerv este comprimată o perioadă suficient de îndelungată fără ca pacientul să beneficieze de asistență medicală, pot apărea leziuni permanente.